Situl arheologic "Cetatea Capidava" Cod CT-I-s-A-02600, sat CAPIDAVA; comuna TOPALU La marginea de V a satului Datare sec. II - VII
Istoric, descriere . Imperiul Roman ajunsese la Dunăre încă din anul 14 d. Chr., când generalul Aelius Catus a şi întreprins o expediție dincolo de fluviu pentru a-i ţine la respect pe daci şi pe aliați, sarmații. In anul 46, când Regatul Sapaeilor a fost desființat, este probabil că mici garnizoane romane s-au instalat în vechile așezări dacice de pe malul Dunării, intre altele şi la Capidava. Împăratul Domițian va realiza importanta strategică a pământului dintre Dunăre şi Mare, folosind Dobrogea - sau după numele vechi Scithia Mica - drept baza de plecare a expedițiilor sale peste Dunăre, împotriva dacilor. Soarta schimbătoare a acestor expediții, efectul de dezorganizare pe care doua înfrângeri succesive l-au avut, au împiedicat un efort sistematic de fortificare şi garnizonare a malului Dunării.
Împăratul Traian, în cadrul pregătirilor războaielor daco-romane avea să construiască, cu detașamente ale Legiunilor V Macedonica de la Troesmis si XI Claudia de la Durostorum un castellum pe stânca de la Capidava care să controleze vadul şi sa stabilească aici o garnizoana formată, probabil, din Cohors I Ubiorum. Se pare ca fortul de la Capidava nu a fost decât o veriga dintr-un sistem cuprinzând multe altele intre care trebuie amintite fortificațiile de la Carsium, Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus. Fortul a fost prevăzut si cu o instalație portuara, cuprinzând un cheu, la apa, si magazii si alte anexe pe terasa imediat superioara, precum si cu un edificiu de terme - bai publice - in afara zidurilor de incinta, spre sud-est. Acest cheu era de fapt principala dotare a unei stații a flotei Classis Flavia Moesica a cărei principala baza fusese stabilită la Noviodunum. Spre E si NE de cetate se întindea cimitirul tumular cu morminte de incinerație, cu inventare bogate, iar mai spre sud, un cimitir plan, cu morminte mai modest garnisite. Nu știm în ce măsura fortul traianeic a avut un rol de jucat in cadrul episodului moesic din toamna primului an al primului război dacic (101 d. Chr.) când a avut loc şi marea bătălie de la Adamclisi. Oricum el şi-a îndeplinit, in continuare, funcția de gardă a fluviului şi a vadului de la Capidava, se pare că fără prea multe probleme, in afara de schimbarea trupei de garnizoana, după 243 când Cohors I Ubiorum este inlocuita cu Cohors I Germanorum civium romanorum, pana la sfârșitul sec. III d. Chr.
Capidava se ridica pe malul drept al Dunării, la jumătatea distantei dintre Hârșova si Cernavoda, șoseaua care leagă localitățile trecând chiar pe lângă zidurile cetății. Fortificația are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m si înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri in sfert de cerc si 2 turnuri intermediare in forma de potcoava (U), o poarta lata de 2,50 m situata pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului si o ieșire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.
Cetatea ocupa un loc important in sistemul defensiv roman făcând parte din seria de castre si fortificații ridicate in timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea , in cadrul masurilor de organizare a limes-ului dunărean. Locul era deosebit de potrivit caracterului construcției oferind o vasta arie de supraveghere: un masiv stâncos care se înalţă intre piciorul pantei ce coboară dinspre NE şi Dunăre. Masivul prezenta un avantaj din punct de vedere strategic și anume un șanț natural care pornea din Dunăre, il ocolea pe partea de NE, pana aproape de coltul de est al cetății. De altfel, forma masivului a impus forma şi orientarea castrului.
Importanţa strategică a locului a determinat instalarea unei stațiuni militare precum şi amplasarea şi dezvoltarea unui centru civil in epoca romană. Castrul, situat lângă un vad de trecere a fost construit de detașamente din Legiunea V Macedonica şi Legiunea XI Claudia. Toponimul getic de Capidava - însemnând cetatea de la cotitură- confirma o locuire preromana, poziția geografica deosebita explicând însemnătatea așezării băștinașe, loc care permitea comunicația intre dacii din Dobrogea si cei din Câmpia Munteana. Tabula Peutingeriana ne oferă date exacte privind distantele dintre Axiopolis, Capidava si Carsium. Aceste distante coincid cu distantele dintre localitățile actuale Hinog - Capidava si Capidava - Hârșova. In verificarea tabulei vine descoperirea unui stâlp miliar în localitatea Seimenii Mici care dădea distanța de 18000 de pași de la Axiopolis la Capidava adică 27 de km.
