Notificare
  • Simple Image Gallery PRO Notice: Joomla!'s /cache folder is not writable. Please correct this folder's permissions, clear your site's cache and retry.
Text Size

Cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara

 

Tur virtual:

 

 


Deschide turul în fullscreen

 

 

Ilustrație video:

 

 

Prezentarea monumentului:

 

 

Situl arheologic Sarmizegetusa, punct "Dealul "Dealul Grãdiştii
Cod LMI HD-I-s-A-03190
Jud Hunedoara, sat GRÃDIŞTEA DE MUNTE; comuna ORÃŞTIOARA DE SUS
Istoric, descriere

     În Munţii Şureanului sau Munţii Orăştiei, cum mai sunt cunoscuţi, sunt concentrate cele mai multe şi importante monumente rămase de la daci. Satele şi cetăţile dacilor, răsfirate la poalele înălţimilor semeţe sau pe culmile dealurilor, uimesc prin aşezarea chibzuită, prin varietatea, bogăţia şi monumentalitatea lor, îngemănate cu frumuseţea peisajului montan.
     Reședința regilor daci a fost transferată la Sarmizegetusa după moartea lui Burebista, probabil de marele preot Deceneu. Alegerea acestui loc a fost fie motive de ordin strategic, aflându-se într-un loc greu accesibil și existența aici a "muntelui sfânt", Cogaiononul. impunătoarea capitală a dacilor cuprindea în aria sa cetatea, zona sacră şi o întinsă aşezare civilă. Zidurile cetății, ridicate în tehnica obişnuită – "murus Dacicus", înconjurau un mamelon, respectând configuraţia terenului. După cucerire, romanii reamenajază cetatea, demontând zidul de pe latura sudică și mărindu-i suprafaţa. Deoarece piatra din zidul demontat a fost insuficientă, militarii romani au folosit piatra provenită din construcțiile dacice distruse, lespezi și blocuri din drumul pavat, segmente de canale, tamburi de coloane de calcar și andezit.
     La 100 m est de cetate, pe două terase, se găseşte zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar ce se termină într-o piaţetă. Drumul avea borduri din blocuri de calcar pe fiecare parte, ce susțineau talpa și stâlpii de lemn pe care se sprijinea acoperișul din șindrilă. În spaţiul numit "zona sacră", aflat pe două terase, au fost construite temple de tip rectangular şi circular, în număr de 11, din care 9 au plan rectangular, unele fiind construite din piatră de calcar, altele din piatră de andezit. Au fost ridicate în perioade de timp diferite, între domnia lui Burebista și începutul sec. II d. Chr. În prima fază au fost construite temple cu plan patrulater și coloane de lemn puse pe tamburi de calcar, iar în perioada ultimului rege, tamburii și coloanele au fost din andezit. Unele monumente au avut mai multe faze de construcție.
     Pe terasa a XI-a întâlnim un edificiu constituit din trei încăperi concentrice, numit sanctuarul mare circular. La exterior se află un cerc format din blocuri de andezit, iar lipit de acesta, în interior, un al doilea cerc, din stâlpi de andezit, grupați, șase înguști plus unul lat. Încăperea intermediară avea peretele din stâlpi de lemn și lipitură de lut, amestecată cu paie și pleavă, întrerupt de patru praguri de piatră. Încăperea centrală, tot din stâlpi de lemn, avea forma unei potcoave, și două intrări. Construcția avea un acoperiș de formă conică.
     Pe aceeași terasă, în apropierea sanctuarului mare circular, se află un monument din calcar și andezit, asemănător unui disc de dimensiuni considerabile, având rol de altar. Constă dintr-un suport dublu din blocuri de calcar, primele așezate la întâlnirea discului central cu capetele de andezit, celelalte la extremitatea razelor de andezit. În cele 10 raze, aproape de marginea lor exterioară, se află scobituri dreptunghiulare, iar în câteva din ele s-au descoperit resturile unor piese de marmură, cioplite în forma literei T. În una din raze, spre sanctuarul mare circular, exista un orificiu, pe unde se scurgea lichidul de pe disc într-un lighean cu cioc și, din el, în canalul de drenaj. Tot pe marginea exterioară a altarului se află o rază lungă din blocuri de calcar, orientată spre nord. Altarul, pe lângă implicațiile sale de cult, are și semnificații de ordin astronomic.
     Aşezarea civilă, aflată la est şi vest de zona sacră și cetate, se întindea pe zeci de terase, constituind cea mai mare locuire dacică compactă cunoscută. Aici se aflau grupuri de locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, depozite, hambare, instalaţii de captare şi distribuire a apei potabile. Într-una din locuinţe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ştampila "DECEBALUS PER SCORILO". Cele mai prețioase locuințe erau grupate, constituind un fel de cartier aristocraric al Sarmizegetusei.
     Calitatea de capitală politică și cultural-religioasă a regatului dac nu putea decât să influențeze favorabil prosperitatea economică, fiind cel mai important centru meșteșugăresc din Dacia. Sarmizegetusa a fost cea mai impunătoare așezare de pe teritoriul Daciei în ultima parte a existenței acesteia.
     Cucerirea Sarmizegetusei și sinuciderea regelui Decebal au consfințit victoria romană după două războaie lungi și grele care au curmat dezvoltarea civilizatiei dacilor.
După biruinţa asupra dacilor, romanii au cantonat în cetate o garnizoană formată din detaşamentele legiunii a IV – a Flavia Felix.

{gallery}sarmis{/gallery}

 

 

Legături:

 


http://egispat.inp.org.ro
Raport de monitorizare a Cetăților Dacice din Munții Orăștiei, 2012
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Hunedoara
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
http://www.cetati-dacice.ro

 

 

 

Localizarea pe hartă:

 

 


View Larger Map