Notificare
  • Simple Image Gallery PRO Notice: Joomla!'s /cache folder is not writable. Please correct this folder's permissions, clear your site's cache and retry.
Text Size

Cetatea dacică Costeşti Cetățuie, jud. Hunedoara

 

Tur virtual:

 

 


Deschide turul în fullscreen

 

 

Ilustrație video:

 

 

 

 

Prezentarea monumentului:

 


CETATEA DE LA COSTEŞTI – CETĂŢUIE
Cod LMI HD-I-s-A-03178
Localizare
Sat COSTEŞTI; comuna ORÃŞTIOARA DE SUS, jud. Hunedoara
Datare
sec. I a. Chr. - II p. Chr., Latène
Descriere, istoric

     Cea mai veche cetate din Munţii Orăştiei, construită pe dealul Cetăţuie de la Costeşti (jud. Hunedoara), centrul unei puternice uniuni de triburi de pe valea Mureşului Mijlociu, a fost, în opinia majorităţii istoricilor şi arheologilor, capitala regatului lui Burebista. Valea până aici largă, se îngustează brusc, iar culmea Cetăţuii domină zona şi beneficiază de o vizibilizaze foarte bună spre Mureş. Este posibil, ca pe lângă considerente de ordin strategic şi economic, alegerea acestui punct pentru a fi ridicată cetatea, a fost determinată şi de apropierea de "muntele sfânt" de la Sarmizegetusa.
     La vremea aceea, marele preot împreună cu alţi slujitori ai zeităţilor dacice rezidau pe acest munte sfânt, iar vastele lucrări de fortificare a zonei începute de Burebista demonstrează că regele intenţiona să-şi mute capitala la Sarmizegetusa.
     La Costești - Cetățuie, în prima fază a fost ridicat un val pe pantele de vest, sud şi est, pentru a bara accesul dinspre şaua de legătură cu vârful Ciocuţa. Tot atunci, pe terasa inferioară platoului, a mai fost construit un val de pământ, ce avea pe culme două şiruri de stâlpi uniţi prin bârne transversale şi longitudinale. Acestea formau un fel de casete de lemn şi au fost umplute cu pământ bătut, sporind înălţimea şi eficienţa valului.
     Ulterior, pe pantele de sud şi est, ceva mai domoale, s-au construit patru turnuri din piatră. Zidul acestor turnuri imită zidurile elenistice şi a fost numit deseori murus Dacicus. Blocurile de calcar, netezite pe cinci laturi, erau aşezate unul lângă altul, în două şiruri paralele. Spaţiul dintre şiruri era umplut cu pământ şi piatră sfărâmată, bine bătute. Pentru a nu presa umplutura asupra blocurilor de piatră, până la tasarea acesteia, se puneau bârne de lemn din loc în loc, fixate în locuri săpate în blocurile de piatră.
În acelaşi timp, probabil, au fost ridicate alte două turnuri pe partea de nord, ce flancau drumul antic, de dimensiuni mai mici. Turnul ridicat pe terasa estică era construit la partea inferioară din blocuri de calcar, iar la partea de sus, din lemn, intrarea fiind pe partea sudică.
     Mai târziu se adaugă un zid de curtină ce uneşte trei din turnuri, cu şapte contraforţi interiori. În interiorul spaţiului apărat, la capetele de nord şi de sud ale platoului au fost ridicate două construcţii monumentale, numite turnuri-locuinţă. Partea inferioară a acestora era din piatră de aproximativ 2 m înălţime şi se continua mai mult de 3 m în cărămidă slab arsă cu liant de lut. Primul turn întâlnit, turnul nr. 2, avea intrarea pe latura nordică, iar accesul la etaj se făcea printr-o scară interioară din lemn. Accesul la turn se făcea pe o scară monumentală de piatră, cu trepte largi de 3 m, mărginită pe ambele laturi de câte un jgheab săpat în piatră, iar la partea inferioară se pot vedea blocurile cu lăcaşurile pentru usciorii porţii. Probabil scara avea un acoperiş de şindrilă. La celălalt turn-locuinţă, nr. 1, pot fi observate bazele unei scări exterioare de piatră.
     Acoperişul a fost din ţigle masive cu nervură, de tip "grec" aşezate pe un schelet de lemn. Se presupune că parterul era folosit ca depozit, iar locuinţa, în care se presupune că au stat unii din regii daci, aflându-se la nivelul superior. Între interiorul cetății au fost descoperite barăci și blocurile de la baza stâlpilor de lemn ale unui turn de observație.
În interiorul cetăţii au fost săpate şi două cisterne, una pe latura de est, cealaltă la vestul platoului.
     Deoarece valul iniţial a fost grav avariat în timpul şi după primul război dintre daci şi romani în timpul împăratului Traian, din 101-102, a fost refăcut înainte de începerea celui de-al doilea război din pământul roşu provenit din construcţiile incendiate din jur. În această ultimă fază, intrarea se făcea prin val "în cleşte", în faţa turnului II.
     O altă categorie importantă de monumente ce au fost ridicate de daci aici sunt patru temple. Trei din ele se găsesc în afara cetăţii, iar unul în interior, toate edificiile având plan patrulater și coloane de lemn. Templul din interior a fost demontat de daci în preajma celui de-al doilea război daco-roman, iar o parte din plinte au fost folosite ca sprijin al bazei valului cetății.
     Cetatea a fost distrusă definitiv în al doilea război de cucerire a Daciei de către romani din anii 105-106.

 

{gallery}costesti-cetatuie{/gallery}

 

Legături:

 


http://egispat.inp.org.ro
Raport de monitorizare a Cetăților Dacice din Munții Orăștiei, 2012
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Hunedoara
Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva
http://www.cetati-dacice.ro

 

 Localizarea pe hartă:

 

 



View Larger Map